Presentazione

Presentazione
Una voce libera per tutti. Sono Antonio Gabriele Fucilone e ho deciso di creare questo blog per essere fuori dal coro.

Il mio libro sul Covid

Il mio libro

Il mio libro

Il mio libro

Il mio libro

Il mio libro

Il mio libro

Il mio libro

Il mio libro, in collaborazione con Morris Sonnino

Il mio libro

Il mio libro

Il mio libro

venerdì 26 febbraio 2010

LA CULONNA DI LA VITA

Cusì in raghjunà...comu l'omu ùn fici raghjone...
ché megghiu la tarra ci desi Diu...a quell'ultimu populu...
in manghjà prima chì fù...et cunnosce si fici cù San Simone...
et cù Sant'Andria...in Custantinopuli poscia apostulu...
et in Mantova...cù Cristu chì ci purtau cù curaghju;

et vinni ibi, su questa tarra, di la casa di San Ghjorghju...
una santa...comu di Cristu la tunica...in Svetitskhoveli...
et fù di la Vita cusì cù la Cruci...la Culonna...
su di lu Caucasu fatta cusì santa questa catina:

ma di lu So' Sangue chì nta Missa si faci...da la racina...
ci desi lu Signuri a questu populu la scienza...
pè primu...comu quella chì canta lu Vancelu...
et cù nuautri a priari cuntru onne viulenza...
questa ghjenti avarà pè quella noscia anima nto Celu.

Questa poesia è dedicata a Pietro Antonio Colazzo, un nostro connazionale morto nell'attentato di Kabul.

martedì 23 febbraio 2010

LI SEPOLCRI SCUMPARSI

"Et siluit terra in cospecto eius".

Questu dissiru li Maccabei...
ché vinni lu silenziu quandu murìu...
Lisandru lu Magnu...di li Tri Terri mpiraturi...
et forse ultimu lu so' lettu...cusì scumparìu...
in Attarine...o in Nabi Daniel o induve vinni San Marcu...
su la Terra di Al Kemi...comu vicinu a San Rumanu...
fù l'ultimu Custantinu cù disprezzu mittutu nto riposu...
in Custantinopuli...induve Cristu murìu un'autra vota...
et un'autra vota nto sepolcru finìu chjosu...
et a turnari avarà...quandu sarà la Sapienza...
et in Mantova...di riposu locu...ùn hà...
induve hè San Barnaba...Ghjuliu, l'omu chì fici l'arti,
et cusì anu...più di quellu ch' ebbenu avutu...
certu nto destinu questi tri omini...et d'elli sepolcri...
ché faci l'istoria misteriu...chì Diu solu avè pò cunnusciutu.

domenica 21 febbraio 2010

E DUIE ANIME D'U CASTELLU DI FUMONE

Comu funu nti l'anni...a vena...
comu nto tiempu et so' corre...bona la cosa et mala...
cusì duie nto castellu di Fumone sò l'alma santa et in pena...
so' surella...chì de la morti hè l'ala!

Funu l'arti su questa tarra di Laziu...
comu le signorie intra queste mura...
et ch'ebbenu fattu in viulente bruttura lu straziu...
pè li denari a lu tiempu ultimu avè...
cuntru lu fratellu...le sette surelle...pur si nnucenti...
chì staci oghje...forse parlandu di spiritu...coll'autri...
et chjosu ibi...co' la billezza...pudemu lu scheleru vede...
et co' lu sapè nuautri!

Pè vindetta fà...cuntru Petru fratellu da Morrone...
d' ellu pria chì fù Celestinu Papa...et lu suppliziu...
in questa priggiuni...chì de lu so' cori fù sprissione...
quellu sant'omu...in questu locu mittìu Bunifaziu...
chì di lupu più chì d'omu ebbe l'alma et ùn fù nta Luci...
et pè lu so' priggiuneru s'addumau la Cruci...
quandu murìu...comu fù bughju...quand'ellu Cristu ebbe a pajari...
cusì a vede...da Todi com'ebbe...quasi esegeta et prufeta...
chì fù Jacopon lu santu pueta:

"Pensavi per augurio la vita perlongare
nno, di ne ora
omo non pò sperare
vedem lo peccato
la vita stermanare
la morte appropinquare
quann' om pensa gaudere."

Com' eranu...co' la luci hè lu scuru...co' lu scantu...lu curaghju...
et onne cose tinta hè ibi co' la bona...
ma esse pò questu locu...noscia la persona?

giovedì 18 febbraio 2010

L'ULTIMU DISCURSU DI GHJACUMU DI MOLAY

AD MCCCXIV, Die XVIII, Mensis Martii

Quandu a lu focu cusì fù vicinu...
comu su lu lignu nchianau cù lu cavaleri Goffredu...
grande la vuci jittau..lu Gran Maestru de lu Tempiu...
Ghjacumu di Molay, cusì forte chì fù...cù lu nosciu Credu:

" O voi...maiestà, dettu "lu Beddu" rè Filippu,
comu vuautri di tutta la corte...vi diciti di diu?
Riditi camora nanzu tutti li nnucenti...
ma ad Ellu quandu sareti...pè ghjudiziu et castìu...
nanzu...a pienghje avareti et cusì a battiri li denti!

Cusì a pienghje avarani tanti cristiani...
com'in Londra...quandu lu focu sarà...comu di sangue...
in Stige a fari s'avarà lu so' ciumi...
comu puru su questa tarra di Francia...
chì a vede avarà lu figghiu vosciu in more...cù lu lumi!

A Diu, nosciu Signuri, ad arringrazziari avareti...
si vindetta ùn sarà de lu vosciu nemicu...
cuntru lu populu, com' unu fulmine d'austu, et la relighjone...
d' arme di Ngriterra...forse sarà lu prossimu Arricu!

Certu avarà Cristu onne periculu!
Questu eiu sacciu! Comu tantu focu sarà nto futuru...
et tintu parrari pè tutta l'Europa...comu socu sicuru!

Nenti più a diri avaraghju...
pè nuddu...et pè diu sarani l'autri palori...
et pè induve camora partaraghju!"

Autru ellu ùn poti diri...ché fù in parrari la xhiamma...
et di curaghju puru si cuaì brusgiatu...
fù...comu funi ibi so' li palori di grande valuri...
comu puru vi portu eiu da piu curatu...
ma d' amuri diri ancora poti questi palori da cavaleri...
puru si nto duluri induve hà la Riggina ancora...
chì a sente ebbenu puru, ché cù Diu, tutti li furasteri:

"NON NOBIS DOMINE, NON NOBIS
SED NOMINI TUO DA GLORIAM."

Cusì ellu andaia ntra li vrazza di Diu...
et forse fù, si cuntru in vede puru, piccaturi...
lu rè...et cusì chì certu murìu.

martedì 16 febbraio 2010

A SAN MANUELE II PALEOLOGO

A Nomu de lu Patri, de lu Figghiu et de lu Spritu Santu! Amen!

Comu questu a sente ebbe et in fortia gridu...
Ghjesù Cristi, Figghiu di Diu et Basileus Basileon,
Basileuon Basileuonton Veru et Cilesti, pè Cridu:

"QUESTA DI FUOCO RAPIDA PROCELLA
PER COLEI SOLO NON PROVAI NOCENTE
CHE PUO' SPEZZAR DI MORTE LE QUADRELLA!"

Scutati o voi piu Manuele...de li Paleologi...di gran casata...
puru questa vuci...Santu chì fuste...o bonu mpiraturi bizzantinu...
in vive...cù quella de l'omu nto pozzu et de l'appizzatu...
pè questa cità di Mantova...cù lu Cori Divinu...
comu fici la Riggina...da Razii...chì jittau...pè lu surdatu!

Ché voscia puru hè...cù l'Aquila...poscia pè tre voti la Luna...
in vene...a proteghje chì àbbiate...ché lu Sangue tene...
de l'omu chì supra ci ridi...et da l'autri chì mali ci duna...
di fortia...chì di Boemia ebbe lu liuni...pè sarvari so' l'avvene!

Comu de li so' nimici...da l'acque...chì mali fari poni...
a proteghje chì àbbiate...chì so' fortia puru si funu quelle...
et comu da l'omini de la fauci di Luna chì l'istoria ùn voni!

Pè mia...d'amuri faciti et di relighjone...lu me' cori sicuru...
et chì abbia sempri a pridunari et a fari ghjustizia...
et chì mmucciari possi o vinciri lu me' latu oscuru...
com' onne scantu...et chì pè sarvari a mia sii un'amicizia!

Di bona voluntati onne anima mantuana et di curaghju...
scutati et Diu ella purtate...
com' eiu cusì a fari...di cori avaraghju!

Amen!

A Nomu de lu Patri, de lu Figghiu et de lu Spiritu Santu! Amen.

LI SANTI SANZA LI FACCI DI UTRECHT

"Et lui dovemo adorare et non questo legno"

Chì di Petru fù questu scrive...
su lu capu di Cristu...pè ùn fà l'imaghjine diu...
in Utrecht...induve fù San Martinu...
quandu ntra li cristiani...di sangue si fici unu riu...
pè tutta l'Europa...da la Francia a la Ngriterra...
comu nta Germania...cusì si pigghiau severu et di ngannu...
et vinni cusì lu sonu di la guerra...
et ficiru l'armi d'organu cusì li canti...
et nenti fù più di sacru...et minazza fù pè lu Papa...
et cù la Virgini li facci ùn ebbenu più li Santi...
comu la palora...et vinni forse lu masculu d'una crapa.

giovedì 11 febbraio 2010

U GRIDU DA LU POZZU

"Scio tribulationem tuam et pauperatem tuam-sed dives es-et blasphemiam ab his, qui se dicunt Iudaeos esse et non sunt, sed sunt synagoga Satanae."

Fù quellu Sacru et Rumanu...chì stesi pè mille anni...
lu regnu...chì fù mpiru chì poscia vinni di l'Austria...
chì ci scrivìu nta so' Apucalissi...l'apostulu Ghjuvanni?

Sì...ché paci fù ntra li Taliani et li Slavi...
com' in Tergeste cusì nta li banni di l'Istria...
nto lu tiempu anticu...nanzu a questi cusì gravi!

Et cù Niruni vinni ibi ancor Nabucodonosor...
chì a la tarra manghjà cù unu ghjàcaru fici li nosci fratelli...
et fù lu diavuru in questu locu a fà una Nova Smirne...
et lu ghjustu a priari ebbe... pè chì ùn nascìunu...li zitelli!

Et ad accende aghju lu ceru...et chì mai ùn sii lu so' focu scrozzu...
nanzu la Matri di Diu...eiu chì socu maladettu...
ché questu gridu...fora vogliu purtà da lu pozzu!

Et di questu ùn aghju eiu pentimentu...
ché in ghjustizia vogliu la viritati...pè Diu...
pè lu nosciu populu...et fà ùn vogliu tradimentu.





martedì 9 febbraio 2010

A' RE' GHJACUMU I

Maiestà Voscia.

Chì bonu cunnuscite...pè mia piccaturi...
pè di Diu ghjustu ghjudicà...
di questu Salmu di rè Davide...di grande unuri...
questi palori...lu figghiu vosciu...a Diu chì abbia a purtà:

"JUDGE me, O LORD; for I have
walked in mine integrity: I
have trusted also in the LORD;
therefore I shall not slide."

Cù Philomates et Epistemon...in parrari...
di questu mondu...fora a purtà...aveste lu mali...
comu ghjusta a fà cuntru quellu dinunzia...
et a nuautri ci purtastu lu sali!

Comu cristianu...chì staci nta Luci...
chì abbia lu figghiu vosciu a tagghiari...
da questa mio casa...l'àrvulu di nuci...
comu fici lu Papa...in Santa Maria di lu Populu...
induve in dorme tintu fù lu mpiraturi Niruni...
comu da onne cori et da lu meiu in questu sèculu!

A voi salute...in sèculu questu...
o Maiestà Voscia, Ghjacumu di Stuarda famiglia,
di Ngriterra rè primu...et di Scozia sestu.











domenica 7 febbraio 2010

A' LI SETTE SANTI

Cù la Cruci di Cristu...chì hè bannera...et di cori...
pè mezu de li Sette Santi...cusì a Diu a dumandà razia...
cus' chì sìate et cù questi palori:

"Sobrii estote, vigilate. Adversarius vester Diabolus tamquam leo
rugiens circuit quaerens quem devoret."

Comu nta so' Littera ci dissi San Petru, primu apostulu.
chì mai lu Suli sii a piglià d'unghja lu lionu...
et di bucca...chì hè lu diavuru...o ghjustu arcanghjulu...
chì sete voi...bon Michele...fora mittiti...et la vuci di tonu...
noscia faciti...comu d'oru di noi la vulintà...pè nosciu Signuri...
chì Diu hè, pè pirdunari li piccaturi...et dà a elli...in pienghje...
chì semu nuautri...in So' Figliu Ghjesù...unu muccaturi!
Amen.

Duci chì sete nto cori...o Maria Stedda de lu Sud, suttu la cruci,
priati, tantu cusì priati lu Babbu, nosciu Signuri,
pè li nosci mammi, ché a pienghje aviste vostru Figliu Ghjesù,
chì mai ùn àghjini li voceri a fà et ughjuli di duluri!
Amen.

Com' un autru Cristu, chjucu cusì chì parite, pè noi priati...
cusì grande chì sete nto cori...di Pietrelcina o bon Piu,
ché a soffre aviste...di fortia faciti nuautri..
et boni l'ochji nosci et lu sente...pè megghiu stà cù Diu!
Amen.

Chì lu dinaru mai facimi autru diu...et chì cusì mai ùn sii...
ché induve hè la ricchezza...lu cori staci...
o di Paduva Sant'Antone...faciti cunnosce a noi lu Diu Veru...
ché a lu Nfernu purtà solu lu sordu...chì mali faci!
Amen.

Et cuntru di voi puru biotu a ridiri ebbe l'omu...
comu sò sicuru...mai ùn facistu vindetta...cuntru...ma lectio...
voi, o bon Gabriele de l'Addulurata, comu Cristu vi nsignau...
mittiti in onne nosciu cori lu pirdunu...bonu ventu...
et comu da la tarra di Cao Ling...quellu sarà comu lu terzu...
et mai cunnusciutu l'arghjentu!
Amen.

Chì rè fuste...et omu di ghjustizia...ma chì quella ùn aviste...
o voi...Carlu Stuart ché vera avariati vulsutu la relighjone...
mittiti quella pè lu nosciu mondu...
comu Diu purtate pè levacci la nequizia et pè la raghjone!
Amen.

O voi...quest'omu d'oghje cusì tintu...ché Cristu più ùn tene...
ché nto valuri a more aviste...o Custantinu...
d'Urienti bonu mpiraturi ultimu...a Ellu ancor purtate...
ché lu Venneri Santu aviste cunnisciutu...
comu quellu di cristu...nta voscia cità...chì più ùn aviste avutu!
Amen.

Diu Priati...o voi Sette Custodi...
fora da noi mittiti lu mali et lu piccatu...
et a Ellu, chì lu Babbu nosciu hè, ascutari faciti queste lodi.
Amen.




mercoledì 3 febbraio 2010

A' RAIMONDU LULLO

"A honor del major senyor
Jhesu Xrist, vul far per sa amor
set hores de sua mayre,
que es de peccats repayre
per speranca e perdo."

Di lu Spiritu...pè tuttu lu mondu...
tutti et sette ebbe li doni...
di San Duminicu...frate Raimondu!

Et ebbe ntellettu...et sapienza...
et cunsigghiu...et furtizza in nosciu Signuri...
et pietati...et scienza...
et puru ebbe lu santu timuri!

Sì...fù ellu a l'ochji di Diu beatu...
d'alchimia fendu...et di prighera...
ché quelli doni ebbe...et mai sarà dannatu...
comu poscia chì vinni...d'alma in fera..
so' fratellu...di Nàpuli Brunu Giurdanu...
chì cuntru lu Papa...mancu unu ditu moviri ùn poti...
puru quandu fù in petra...et cusì a finisce...
ché cuntru Diu si mittìu...et in tradisce!

Certu...ùn stesi resìa...
comu ci nsignau quellu frate di Catalogna...
ché di Diu prisenti pè nuautri fù la scienza...
et hè lu penseru...comu fù...di l'autru vargogna!

Sì...nenti visti in veru sapè di lu so' fratellu maggiuri...
chì raghjone ebbe...puru pè nosciu Signuri.

U MISTERIU DI GOVERNOLO

Comu fù nto so' tiempu et poscia...
a vena hà antica cusì questa dumanda...
chì mpurtanti tantu cusì fù...pè l'istoria noscia:

"Induve Attila, rè di l'Unni, ncuntrau,
di Roma grande vescu, Leo lu Santu Magnu...
et da quella luntanu si pigghiau?"

Ché Po si fici lu Mencio...chì vinni...poscia la Maronna...
in quell'anni...et in Governolo mare si fici...
et canciau nto misteriu...comu d'Ercole la Culonna!

Cusì di quellu ncuntru in Governolo fici locu...
mastru Gabriele...pè l'archimandrita di Gonzaga...
ma nta l'istoria funu cù la natura l'acqua et lu focu!

Et quandu a parlà ebbe cù lu Flaggellu di Diu...
si ùn fussi statu ibi quellu Santu Patri...
certu ntra li campanili...comu Roma chì si sciugghìu...
di lu populu quellu vantu a finiscia avarìa...
et quantu sarìa lu ridiri...ché fici la natura...
a l'istoria...unu scherzu...ché tantu ebbe a distrughje...
l'omu...et chì di la viritati pocu tene la scrivitura!

martedì 2 febbraio 2010

PALORI DI FRANCISCU BACONE

Cuntru chì la sente...l'omu...comu cuntru chì la dici...
tantu faci lu mali...la calumnia...ché de lu diavule...
et te solu defendere pudarè...scutannu questa vuci:

"Audacter calumniare, semper aliquid haeret."

Tantu di sapè ebbe ellu, Franciscu Bacone, gran filosofu...
chì a lu vede et a lu sente ùn fù di Diu chinu...
ma solu...et cusì dissi...si d'anghjulu tene la faccia...
di cori tintu...peggiu hè l'omu...in quest'autri palori...
chì cicuta hè vestita d'accia:

"Un uomo malvagio diventa anche peggiore...
quando finge d' essere un santo."

Ma Diu di cori et a diri veru...
ebbe cusì ellu cunnusciutu...
ché scientia hè Ellu et ùn hè solu amuri...in viritati!
Ah comu sarìa lu populu...si com'ellu avissi fattu, comu duvutu,
forse, si questui palori avissi pigliatu, camora ùn sarìa piccaturi:

"Un po' di filosofia porta la mente degli uomini all'ateismo,
ma molta filosofia riporta la mente degli uomini
verso la religione."

Viritati hè...et di quella si staci...la relighjone...
ché cusì vò...pè quella sé fà Diu cunnosce...
caru amicu...questi palori leghji...nta raghjone:

"HOMO, naturae minister et interpres,
tantum et quantum intelligit
de naturae ordine re vel mente observaverit:
nec amplius scit, aut potest."

Chì staci puru nta natura...
Diu...si ci talii nto monte, nto mare...comu nto celu...
et di questu diri ellu ùn ebbe pavura...
et di scientia et di crede...a levacci lu velu...
de l'ochji avemu...comu d'ignorantia lu bughju eternu...
chì comu lu veru more me faci...et lu sangue corre...
puru a lu capu chì spenghje me faci...in so' fà de lu Nfernu!






Translate

I vaccini hanno fatto danni...ed è ora di ammetterlo

Ringrazio l'amico Morris Sonnino dello screenshot del quotidiano " La Verità ".